N-am vrut sa fac un P.S. din asta, asa ca va povestesc intr-un mesaj separat.
Am fost acum vreo 3-4 ani la o nunta in Norvegia, unde mirele era roman, dar mutat de foarte mic acolo... deci era mai mult norvegian. Ca demni reprezentanti ai Romaniei
, ni s-a cerut de catre invitati sa propunem si ceva ce "se face" la nuntile romanesti... mai ales, ca vazusem tot felul de obiceiuri nordice cu acea ocazie...
Si ne-am gandit, ne-am gandit... si am hotarat sa furam mireasa.
Le-am spus catorva invitati in ce consta obiceiul ca sa ne zica daca li se pare deplasat sau ceva... ca, na... cultura lor... cine stie?! Le-am zis ca ii vom cere mirelui sa vina descult, pe jos, pana intr-un anumit loc si sa isi "convinga" mireasa sa vina inapoi cu o declaratie de dragoste sau, ma rog, cu ce va vrea ea.
Zis si facut... a furat sotul meu mireasa, impreuna cu un alt var de-al lui si au plecat cu masina. Nu plecasera bine, ca invitatii s-au apucat sa ii povesteasca mirelui cum intelesesera ei ca se face obiceiul asta... iar mirele, saracul, s-a descaltat si astepta cuminte, cu picioarele goale, telefonul de la "rapitori"
Uitasem sa le spunem ca are loc o negociere, ca trebuie sa sune intai rapitorii... ni se paruse evident
). Nu am sa uit niciodata cum si-a pus el tacticos sosetele in pantofi si cum statea el cu pantalonii suflecati, si cu picioarele goale in iarba intreband in stanga si-n dreapta "now what?"
Mireasa pe de alta parte a fost foarte incantata ca poate sa ii ceara orice si i-a cerut direct ea, prin telefon, sa ii cante un cantec in romaneste ca sa se intoarca inapoi. Nu mai stiu daca a fost sugestia ei, sau ideea lui, dar el i-a cantat la telefon... ati ghicit... "maiaaahi, maiahuuu"
, care, de altfel, se potrivea foarte bine in context ("vrei sa pleci si nu ma, nu ma iei..."), iar ea s-a intors de bunavoie...
Nu a iesit un adevarat "furat", dar a fost dragut, si as putea zice ca a iesit chiar mai bine decat ne gandisem noi