Citat:
si cum o sa te simti cand ai vrea sa-i cumperi copilului o bicicleta, o camasa mai buna, sa-l trimiti intr-o tabara da' salariul de vanzatoare abia iti ajunge sa-i dai de mancare?
asa e clarut..din pacate in Romania nu sunt posibilitati foarte mari salariale. sau cel putin nu erau pana acum 2 ani. lucrurile au inceput sa se miste in ultimul timp. da, cred ca majoritatea parintilor, din dragoste pentru copii isi doresc sa isi depaseasca limitele, sa aiba posibilitati si sa ii ofere cat mai multe. insa cateodata uiti pentru ce ai plecat si cum zicea si mihaela sa te intorcvi sa ii iei cu tine sau sa te intorcvi sa le fii alaturi aici.
Plecarea peste hotar mai implica insa si alte lucruri. Sunt multi tineri care au un potential urias si sunt foarte valorosi; si din pacate in Romania nu li se recunoaste valoarea, sau, si mai rau, nu este rasplatita cu cat ar trebui. Si atunci incerci daca ai sansa, sa iti croiesti drum in alta parte. acolo unde poti sa faci ce iti place si sa fii evaluat la justa valoare din toate pctele de vedere, unde sa nu fie totul murdar si oamenii mai putin nesimtiti. iar viitorul sa sune si sa il visezi..mai roz.
Eu am fost si sunt foarte nationalista. Nu stiu de ce..adica nu doar pentru ca-mi place cum suna cuvantul patriot. iubesc tara, plang cand ma intorc dupa ce am fost plecata intr-o vacanta in afara; ma impresionez cand vad peisajele, cand imi sun prietenii, rudele...de parca cine stie cat am fost plecata si cand colo eu am lipsit maxim o luna din tara. insa ma doare sa vad mereu si mereu aceiasi mitocanie pe strazi, aceleasi persoane nesimtite care scuipa pe trotuar, care vorbesc urat, care zbiara, care te imbrancesc (ma refer in special la partea de sud a tari..caci pe aici sunt cele mai dese astfel de cazuri). ma enerveaza la culme sa vad cum calca lumea pe iarba, cum mamanca seminte in parc sis cuipa cojile pe jos intr-un maldar de gunoaie, cum isi lasa cainii sa-si faca nevoile pe trotuar sau pe alea unde se joaca copii si trec cu nepasare pe langa rahateii patrupedelor lor ca si cand nici nu ar fi vazut ca le-au lasat acolo. si de cele mai multe ori le spun (nu pot sta cu mainile incrucisate si sa tac..e ca si cand fac si eu acelasi lucru). si ma trezesc cu injuraturi sau ignorare totala. ma deprima sa vad cum parintii isi educa prost copii sau mai bine zis nu ii educa si nu le atrag atentia cu ce se face si ce nu se face pe strada, in parc..oriunde. m-am saturat de nepasarea si nesimitrea vanzatoarelor dintr-un magazin cand intrii sa cumperi ceva si ele sunt plictisite si nu au niciun chef sa te serveasca si iti mai vorbesc si urat daca indraznesti sa ceri al doilea lucru. ma enerveaza raioanele de mezeluri care iti taie si iti cantaresc si cotorul de la salam in loc sa faca ca in tarile civilizate, sa arunce partea de inceput sau capatul unui produs de acest gen. ma simt la capatul puterilor cand se alearga mereu fara intrerupere..cand se munceste pe branci in stilul hairupist..cand astepti weekendul ca sa dormi si sa te odihnesti...si cand ma gandesc (si vad) ca sunt locuri in europa, chiar..nu neparat pe alte continente..unde lumea munceste relaxat, timpul liber este mai mare si mai frumos parca. in fine..m-am pornit acum...unde sunt proaspat intoarsa din concediu si am mintea proaspata si compar lucrurile lucid. pe urma ma va inghite iar ritmul romanesc..
o luna intreaga nu vreau sa mai aud de munca.
tare energica madonna si arata extraordinar! m-au enervat insa niste francezi intepati care voiau sa stam jos, ca nu vedeau de noi:eek: de parca venisera la teatru...ma rog, ne-am mutat pe scari si intr-un final ne-am desfasurat:D
((
