si la noi a fost ceva nepremeditat. eram la o discoteca pe plaja, cu cateva prietene si fratele prietenului meu de atunci-el era in armata...
- si era o relatie destul de serioasa... de 2 ani... iar roberto era cu niste prieteni, iar in grupul lor era si o fosta prietena de-a lui, care a auzit ca el se uita la mine si vb cu prietenii lui despre mine, si, a venit la mine sa-mi zica faptul ca unui baiat de acolo ii place de mine. eu nu il vedeam, imi bateau reflectoarele in ochi, si i-am zis-lucru ciudat, fiindca eu sunt o fire f stabila- ca sa vina el...(!). si dupa un timp a venit langa noi, cu cativa prieteni, sa ma intrebe daca vreau sa fac o poza cu ei... si cand am acceptat, m-a intrebat daca poate sa ma ia in brate...si iar am acceptat, crezand ca ma ia pe dupa umeri. dar m-a luat in brate la propriu...
si aveam atunci o rochita scurta cum purtam pe vremea aia, la 18 ani si am iesit in poza cu trageam de ea. de mentionat faptul ca, atunci cand au inceput melodiile lente, eram sigura ca vine sa ma invite si m-am incaltat repede cu sandalele mele cu talpa inalta si fiu si eu mai inalta-el are 1.90m, eu 1.68! fiind vara si nisip, ma descaltasem sa mai intru cu picioarele in apa marii. a 2-a zi nu-mi venea a cred ce am facut! el s-a oferit sa ma duca acasa in seara aia, dar eu am refuzat categoric... prea multe pt prima seara isi permitea...B) si totusi rau am facut, fiindca am avut probleme cu taximetristul... a doua zi ne-am intalnit, si am aflat ca nu intamplator, in timp ce eu mergeam spre casa... zice ca ma vazuse de mult si stia pe unde stau... eu treceam zilnic prin dreptul unui fast-food unde erau ei mai mereu, era in drumul meu oriunde as fi vrut sa merg: si la piata si la liceu... dar credea ca sunt mica pentru el. ca am vreo 14-15 ani (intotdeauna mi s-a dat mai putin decat varsta mea adevarata). nu m-a intrebat cati ani am doar a auzit ca am dat bac-ul si s-a mirat intrebandu-ma cati ani am...
. el e cu 4 ani mai mare. la inceput era chiar nesuferit, venea cu varul lui pe la mine prin fata blocului, unde mai ieseam seara cu fetele la o barfa, si se purta prosteste, ca un pustan. incepussem sa-l evit cand il vedeam. mereu ma intreba daca merg in parc... si mi se parea dubios...
. si il refuzam de fiecare data, spunandu-i ca nu ma lasa mama si tata:ok: relatia noastra a evoluat frumos, in stadiul de prietenie, in sensul ca ajunsesem sa vorbim aproape orice... dupa care, cunoscandu-l pe prietenul meu de atunci, care era iubirea vietii mele, dupa mine- fata de liceu- a hatarat el ca nu e bun pentru mine. eu stiam asta dar refuzam sa ma gandesc. a facut ce a facut si s-au imprietenit amandoi, in sensul ca se intalneau pe strada si vorbeau. bineinteles ca celalat prieten al meu nu stia ca eu ma mai intalneam cu roberto, dar asa, ca simpli prieteni. venea, ma lua de la facultate, uneori se mai intersectau... am inceput sa-l plac mai mult atunci cand i-am cunoscut familia si am vazut mediul in care a crescut. asa am realizat ca de fapt el este un baiat bun si serios, crescut intr-o familie stabila si fericita... incet-incet, lucrurile au mers inainte, relatia mea cu roberto a inceput sa-si schimbe traiectoria si asa am ajuns sa tin si eu la el mai mult ca la un prieten. celuilalt nu-i puteam spune sa ne despartim. imi era mila de el, fiindca mai avusese o relatie esuata, dupa care suferise f. mult. si atunci a pus roberto al meu piciorul in prag si m-a intrebat daca vreau sa ma marit cu el. si
am acceptat, intrebandu-l inca o data... dar mai era un 'impediment' de care trebuia tinut seama: mai era cineva pe care nu-l puteam lasa balta asa tam-nesam. si el s-a dus si i-a spus ca o sa ma marit cu el, asta dupa ce ma pusese pe mine de 1000 de ori sa o fac si nu am putut. a fost o despartire pe care baiatul ala a suportat-o destul de greu la inceput. si asa am ramas noi doi doar
NOI DOI. si uite unde am ajuns: dupa 8 ani, casatoriti legal de 5, cu un baietel de 4 ani si cununia religioasa in mai... noua ni se pare cea mai mai frumoasa poveste, poate si fiindca e a noastra si numai a noastra...
:kiss::lips: