Soarta asta, domnule! Daca mi-ar fi zis cineva la 15 ani "vezi copilasul asta? va fi sotul tau!", as fi ras 1000 de ani!
Citeam mai devreme fraza asta... si ma gandeam...
Ma gandeam la NOI.. la NOI DOI..
Cum ne-am cunoscut.. mai exact cand.
Ne-am cunoscut de mult... acum 4 ani, la birou. Firmele noastre colaborau.
Pe atunci... nici unul dintre noi nu era singur. Eu eram de 7 ani cu cineva, iar el de 15 ani cu cineva. Deci.... multi, multi ani.
Rad si acum... cand ma gandesc ce ii spuneam cand ne vedeam. Ce teorii feministe bagam. "Ia zi Octav... cand te insori?" Eu fiind de altfel, foarte revoltata pe relatiile de lunga durata si fara viitor.
Iar, raspunsul lui era invariabil "LA ANUL!".
Si mai trecea un an. Si iar il intrebam. Si iar raspunsul era "la anul!". Si de fiecare data conversatiile noastre se terminau cu o intreaga teorie din partea mea, referitoare la lipsa de responsabilitati a barbatilor.
Anii au trecut si amandoi ne-am despartit. Dar... tot nu a fost sa fie pentru noi. Si iar il vedeam si il certam
.
Si intr-o zi.... s-a intamplat.
Si acum.... rade de mine si imi zice: "Vezi, aveai si tu o preocupare.. CAND MA INSOR? Acum sper ca te-ai linisit ca doar stii cand ma insor"
E ciudata viata. Tocmai eu care il certam de cate ori il vedeam pentru ca nu e in stare sa-si asume responsabilitati (cel putin asa credeam eu), tocmai eu VOI DEVENI SOTIA LUI.
cu o pustoaica tupeista si profitoare, dar, cum se spune... tot raul spre bine, fiindca acum eu sunt cu "intrusul" suntem foarte fericiti, urmeaza sa ne casatorim in iunie 2006, totul ar fi foarte bine, daca fostul mi-ar da inapoi banii pe care mi-i datoreaza: 2000 de euro.
(})(}) Mai departe.... vom vedea. Vrem sa avem 2-3 copii si sa fim impreuna pentru totdeauna.
