Offfffffffffffffffffffffffffffffffff e un subiect care ma mananca de joi.....am fost la interviu asa 'la plezneala"fara sa ma gandesc o secunda ca iese ceva la insistentele fostei mele sefe.
M-au acceptat si a ramas sa ma duc de azi...am fost azi,m-am convins ca e un job cu o responsabilitate mare si la care am multe de invatat pana sa fiu foarte buna dar foarte prost platit...si le-am cerut timp de gandire pana maine
Pun in balanta doua variante :
prima in care refuz job-ul datorita motivelor enumerate 1.luna de miere care e stabilita in septembrie o saptamana sau doua,mama mea care are foarte mare nevoie de mine si baroul din februarie pentru care trebuie sa ma pregatesc
intens si asta necesita liniste,timp si invatat MAXIM !!!! Astea in conditiile in care ne permitem sa traim decent din salariul sotului si cu somajul meu de 550 ron.
sau a2a in care accept job-ul si pierd toate astea dar castig 600 ron in plus fata de somaj2.muncesc pe branci ca sef birou comercial pe 1200 ron,pierd luna de miere,o "abandonez"oarecum pe mami,tinand cont ca sunt la inceput si am de invatat,stres maxim,timp mai putin pentru pregatire la barou dar........castig experienta,invat multe,relationez cu oameni importanti si-mi merge vechimea.
Sunt varza psihic...confuza...acu zic gata plec la munca...acu ma apuca panica...praf in stele scrie pe mine pana maine
Il astept pe iubi cu sufletul la gura sa mai discutam sa luam o decizie(el mi-a zis din start sa nu accept pe banii astia,asta ca o parere a lui...dar ma lasa sa iau decizia singura singurica fara sa ma influenteze in vreun fel)
Asa ca sunt :

Simo, banutii sunt tare putini.daca tu crezi ca e un loc de munca ce te stimuleaza intelectual si iti va fi de ajutor pe viitor, accepta.Dar....doar tu poti lua decizia si noi ne dam cu parerea aiurea.