Fetelor am uitat sa va povestesc despre ziua de 27 septembrie cand iubi a implinit 32 de anisori.
Am tot vorbit noi doi ca anul asta sa nu facem nimic ca vine bebelina si avem alte prioritati.Noi ne-am obisnuit gasca ca in fiecare an ori de ziua mea ori de a lui ori pentru ambele sa facem o mare petrecere la noi acasa care mai mereu se lasa cu un show de zile mari...ba bataie cu tort,baie cu sampanie,ba gatit baietii in rochii sau petrecere cu tema si ne deghizam in tot felul de nebunii.Si pentru prima data in 12 anisori m-am gandit sa-i fac o petrecere supriza pentru ca-l vedeam ca sufera ca anul asta va trece ziua lui asa..."nemarcata".Am organizat totul singurica,am facut cumparaturi,pregatiri,am vorbit cu toata lumea,m-am distrat teribil mintindu-l ca o sa stam impreuna la televizor si cadoul pentru el va fi o seara in familie,i-am pus pe invitati sa nu-l sune...am pregatit de toate,am insistat sa-l aduc eu de la munca ca sa pot controla venirea lui acasa,ora exacta,i-am pus pe invitati sa-si parcheze masinile pe alta strada.Am intrat in casa si cand a dat cu ochii de living au inceput toti sa tipe,cantau cu tortul in mana cu artificii,coifuri...a fost socat,avea lacrimi in ochii si ma pupacea mereu intrebandu-ma cum am putut sa fac eu asta ??? A meritat fiecare secunda de pregatire,a fost extrem de fericit si totul a iesit perfect.
Am vrut sa impartasesc cu voi si momente fericite si frumoase din viata mea caci de cele triste cred ca sunteti "full"
