Din cauza vitezei am raspuns la 2 mesaje odata. Va descurcati voi!

nu mai sunt suficient de antrenante pt tine discutile?
si eu care credeam ca esti plecata in concediu....

plec pe 23 august! 23 august muncitoresc :nlol::nlol::nlol: hahaahaha ce vremuri .. Cantarea Romaneasca!! am luat-o razna! Am vrut sa plec initial pe 3 august in concediu 2 saptamani .....insa ..... surprise! M-am razgandit ...si bine am facut caci trebuia sa plecam la mare si a fost o vreme de cacao in perioada 3-13 august! Mai astept, poate revine canicula! :nlol::nlol::nlol:

si da ..... discutiile sunt de la very boring in sus! Unica discutie de aici e cea care priveste perpetuarea speciei! Revin cand voi si eu pregatita! Va pup!:lips:

asteptam cu drag.sa ne anunti cand esti pregatita pt o mica gina....

rectific ...... un mic Ginel :nlol::nlol:

cam greu ai percutat ma asteptam sa raspunzi in secunda 1
p.s. si mie mi-e dor tare de discutiile "furtunoase" de anul trecut. dar poate din cauza ca eram implicate, ca era nunta noastra ... acum doar privim, poate mai scriem 2 vorbe, insa e cam greu sa te implici ... eu am si uitat cum a fost pana la nunta, mi-amintesc ca nunta a fost frumoasa si cam atat ... o fi varsta? sau o fi faptul ca a fost doar o zi incarcata (din toate punctele de vedere )... dupa care am continuat sa traim la fel de fain ca inainte ...

e vb aia ..... ti-ai trait traiul ..ti-ai papat malaiul! :nlol: A trecut repede ... si ma uit cu groaza la fetele de aici care vor sa fie mame! Eu nu sunt ready....nu cred ca voi fi vreodata. Mai citesc pe diverse site-uri experientele altor fete (de fapt femei) care la fel ....au la avatar poza de la nunta si ele au acasa 2 copii. Ma simt aiurea ... uneori ma pun in pielea lor ...si ma simt degradata ... ca o "gospodina", o persoana "casnica".

la "animale de companie" ajungem sa scriem despre copii e si asta o chestie
tu nu esti "ready" ca nu esti "ready", de ce trebuie sa fie toata lumea la fel? nu tre' sa-ti faci griji. si nu vad de ce tre' sa aiba toata lumea copii ... nu vrei, nu vrei, care-i problema? in plus, tu mai ai timp destul sa-ti schimbi parerea. si nu spun aici ca trebuie sa te convingi ca e bine sa ai copii. poate vei ajunge sa-ti doresti. eu chiar cred ca e o chestie de varsta. unii spun ca devii mai intelept, eu cred ca o iei putin razna ...
uite asa nu pot eu intelege cum te poti marita/insura la 21, 22, 23 de ani ... mie mi se pare asa o mare diferenta intre cum eram la varsta aia si cum sunt acum (muuuuuult mai desteapta, manca-m-ar mama ), incat am impresia ca cine se casatoreste la varsta aia n-are ceva mai bun de facut, zau ... nu zic nici ca-i bine, nici ca-i rau, zic doar ca nu inteleg (?)
p.s. eu nu ma simt deloc "casnica" si nu cred ca am sa ma simt asa daca o sa am copii... mai vedem, deocamdata las chestia asta cam in voia sortii

cam la fel gandesc si eu
Eu deja am 30 de ani...oricum nu ma vad cu copil...exact: gospodina, casnica, posibilitati limitate (financiare, distractii, prioritati, responsabilitati). Inca 'copilaresc" si sunt f prinsa de cariera, de munca, a nu se citi de facutul banilor.
Detest mentalitatea celor din jur care imi spun ca am deja 30 de ani si tb sa ma gandesc sa-l fac pe mostenitor etc.
Cred ca unii oameni nu s-au nascut pt a fi parinti, poate au o misiune mai importanta, poate nu au acel simt al maternitatii. Personal nu am fost NICIODATA induiosata de un copil, imi e indiferenti: un bot de carne cu ochi, care se limiteaza la nevoi primare: mancare, kka, dragoste, somn, si urlete din cand in cand. Poate suna jignitor pt altii, dar nu asta e dorinta mea.
Cum am mai spus, ma impresioneaza mai mult animalele -prin dramele lor sau iubirea neconditionata- sau batranii de care nu se ocupa nimeni.
Cred cu tarie ca nu oricine poate fi parinte (chiar daca toti sunt experti la cum se fac copiii:p) a fi parinte inseamna mult mai mult, extrem de multe responsabilitati si cat de cat timp liber. Cred ca ar trebui sa se dea un fel de 'permis de parinte" -un test pt a vedea daca un om poate fi sau nu un bun si responsabil formator de o noua viata.
Cam incoerente idei...dar asta cred eu

Avand in vedere cum gandesti, sa nu cumva sa faci bebe curand
(chiar dca sti foarte bine cum sa-l concepi....)
Sincer, nici eu nu ma simt pregatita, desi imi plac copii(altora), ei ma iubesc pe mine....dar nu suport mai mult de 2 ore...intr-o sapt.Am atatea pe cap.....pe mine ma incurca si nunta si sapt de miere.mi-e cumva sa las totul......ma zbat acum sa fac cat mai multe...nu imi ajung orele intr-o zi.Cand sa mai faci si bebe.....care are nevoie de liniste si pace nu o mama agitata si bezmetica ca mine.

La fel gandesc si eu, nu sunt pregatita si tocmai am implinit 33 de ani. Ce presiuni imi face soacra-mea, ca doar sa il fac,ca mi-l creste ea. Mai bine-si pune pofta-n cui! Daca ar fi dupa mine, nu prea vreau copii, prefer sa cresc catei in continuare.
Nu mi s-a desteptat acel instinct matern, oare il am???(?)

ma bucur ca nu sunt singura care impartaseste pareri dezaprobatoare fata de "botzul de carne" care urla! :nlol::nlol: Mi-ati adus un zambet pe buze!!!:nlol::nlol::nlol:Si eu mi-as lua o armata de pisici, catei, gorile ... numai un plod nu! Hai ca m-am intors la subiectul cu animale! :p:p:p Deci .... mor sa imi iau o pisica ...dr nu are cine sa aibe grija de ea...mi-e mila sa o las 12 ore pe zi inchisa in casa! :(:(:(:(

Nu simt nici un pic din expresia "ti-ai trait traiul....", nici casnica nu ma simt (nici nu am cum, vizitez foarte rar bucataria - mai mult gatesc pentru catelusa decat pentru noi!), ma gandesc la bebelus fiindca probabil suna acolo un ceas, tic-tac, se intampla sa il si aud! iar nuntile continua sa imi placa! ma uit la filmul nuntii noastre si ma amuz copios de toata aiureala aia draguta!

Ce ciudat gandesti! si eu iubesc animalutele! am un catel care face parte din familie! adevarat ca adeseori oamenii sunt mai rai decat animalele! Dar modul cum iti imaginezi un copil e destul de pueril si nedrept! cred ca ti-a scapat faptul ca initial asa ai fost si tu! oricum esti o draguta! eu am devenit mai deschisa la ideea de bebelusi, continui sa fiu o egoista, considerand ca cea mai importanta persoana din viata mea sunt eu, dar...imi iubesc nepotii (si am trei!), o sa fiu o mama buna daca se nimereste sa am si copii! cand aveam 17-18 ani gandeam ca nu imi doresc copii si eram ferm hotarata pe drumul asta... Dar timpul si viata, varsta te schimba! cred ca si in cazul tau viata iti rezerva in aceasta directie o mare surpriza!

Stiu ca suntem in continuare off topic da asta este...nu ii nimic rau in a nu-ti dori copii...o sa vina o vreme cand, asa cum zicea si elanicol, o sa auzi ceasul ala tic-tac tic-tac...sau la unele TIC-TAC TIC-TAC...) si atunci o sa stiti ca sunteti ready...

Noi suntem casatoriti civil de aproape 6 ani, avem casa noastra de 4 ani si cateodata cand lucram pe langa casa, ne uitam unul la altul si ne intrebam pt cine lucram...am fost destula vreme numai noi doi...parca lipseste ceva...slava domnului ca multi ani am zis ca nu suntem ready si nici nu am fost pana acum 2 ani...which is OK...esti ready cand esti ready...si o sa stii...da nu cred ca ii bine sa faci afirmatii asa de categorice ca niciodata...ca nu se stie...)

Si ca sa mai complic un pic lucrurile...) acum ca il asteptam pe botzul de carne sau cum il numiti voi nu mai sunt asa convinsa ca sunt ready.... da asta e farmecul vietii i guess...nu ii nimic alb sau negru...

parca mi-ai citi gandurile!:neyes: spor la pregatiri!

n-a fost! doar marti a fost urat:p ca doar am semnat eu condica pe plaiuri mioritice!:D

da' nu gandeste ciudat! gandeste altfel! ceea ce pt tine e ciudat pt ea (si pt altii ) e normal..
pana la urma bebelusii asta fac: urla mananca, dorm si murdaresc scutece ca sa ai tu ce schimba. si probabil ca satisfactia pe care o ai cand iti arunca un zambet stirb, cade in fund si se mai si mira ca-l doare sterge orice urma de oboseala.
dar eu am o satisfactie imensa cand stiu ca le-am oferit alinare pisicilor slabanoage din cartier, ca le-am luat de mancare, ca le-am mangaiat si ca pot cumva sa le protejez.. nu vad nimic pueril in asta. vad sensibilitate si bunatate. si mi-e imposibil sa inteleg cum un parinte responsabil isi lasa copii sa loveasca animalele, sau mai rau le loveste chiar el! buna ideea cu permisul pt a deveni parinte! ca numai dc ma uit aici pe forum, pot numara iubitoarele de animale active pe degetele de la o mana pe cand doritoarele de copii sunt aproape toate fetele care se marita...si pana la urma dc nu esti in stare sa ingrijesti un animal cum poti sa cresti un copil?!
asta asa, ca sa-mi expun si eu parerea extremista!:p:D nu ma luati in seama, ca ma incing cand e vorba de pisici:wacko:

si eu iubesc animalele f mult si ma impresioneaza dramele lor, chiar ma apuca si plansul uneori...iar cand era un sofer sa calce un caine in fata mea, am tipat de numa:~* iubitul meu s-a speriat cand m-a auzit si toata lumea de pe strada se uita ca la felul 7:~*
iubesc cainii in mod special, dar si celelalte (caii, iepurii etc.) iar pisicile doar cand sunt mici imi plac tare mult, cand sunt mari am o placere de a le fugari :devil:(nu prin aruncat cu ceva in ele sua lovit ci prin simplu cat):devil: