Citat:
buna fetelor...
pe langa pozele cu mine v-am pus si una cu bebe din burtica...bebe care este...BAIETEL...
ieri am facut ecografie 3d/4d...si-am aflat si asta pe langa multe altele...e 100% baietel...are 1200 grame, cate 5 degetele la fiecare manuta si picior...
...e un bebe sanatos si foarte, foarte activ... (ca o paranteza, Ela, eu l-am simtit pe bebe la 18 saptamani dar foarte, foarte usor...)
stiti ca imi doream mult o fetita...poate prea mult, nu stiu...ieri a fost destul de dificil (cine are de gand sa ma judece, n-are decat, e ceea ce simt si n-am de gand sa mint ca e altfel si nici macar nu ma astept sa ma intelegi, simt doar nevoia de-a spune ce simt)...m-am simtit demoralizata si cam trista...am cam plans...si acum ma simt ciudat, parca nu realizez ce mi se intampla...fetelor, am 27 de ani si de cand mi-a trecut prima oara prin cap ca odata o sa fiu mama, am stiut si am simtit ca vreau o fata, niciodata, dar niciodata nu mi-am dorit sa fiu mama de baiat...si asta se intampla acum...ma simt vinovata fata de puiul care creste in mine si imi doresc doar ca gandurile astea tampite sa treaca...
ieri mi-am tot zis ca o sa incep sa nu ma mai gandesc la toate lucrurile pe care visam sa le fac avand o fetita...si-mi tot zic ca e la fel de minunat si sa ai un baiat...trebuie sa recunosc ca simt asa, o strangere de inima...dar tot ce pot sa fac e sa sper ca o sa treaca...
sa nu ma intelegi gresit, sunt recunoscatoare ca bebe e sanatos, sunt fericita ca o sa fiu mamica si stiu ca o sa imi iubesc la nebunie copilul...doar ca...e un gol acolo...
Draga Malinka, te inteleg mai bine decat ai putea crede!!! cand am ramas insarcinata si eu si puiul meu ne-am dorit fetita!! eu, fiindca vreau sa fie inalta si frumoasa ca sotul meu, iar sotul meu isi dorea fetita fiindca ei sunt doi baieti la mama lor si ar fi vrut sa fie inca o fetita in familia lor (si fratele lui are tot o fetita)!! dar la 3 luni, dnul doctor a spus "puiutul vostru e baietel...nu 100%, ca e prea devreme, dar e baietel!!!" Ca si tine m-am simtit imediat vinovata, fiindca ne doream fetita, si de-atunci am facut efotul sa nu mai gandesc asa!! ii spunem "bebelusul" si chiar il alintam cu numele pe care l-am ales (am stabilit un nume de fetita si un nume de baietel din prima saptamana cand am descoperit ca sunt insarcinata)! In afara de sora mea cea mica si prietena mea buna, care sustin sus si tare ca e baietel, toti in jurul nostru spun ca de fapt e fetita!!!! ba mai mult, mi-au spus ca nu ma vad ca mamica de baietel, ci de fetita!!! si ma simt vinovata!! ca nici eu nu ma prea vad ca mama de baietel! nu stiu de ce!! asa ca fac eforturi ca toate gandurile mele sa se indrepte intr-o singura directie: sa de-a Dumnezeu sa fie puiutul sanatos, destept si frumos! si daca e baietel, ok, daca e fetita , la fel!!! si pana la urma e omeneste sa avem o oarecare preferinta, iar cand o venii pe lume minunea, chiar nu o sa mai conteze!!!!!:D:~*:~*
sunt de groaza!!!!! imi e teama ca nu o sa-mi dau seama cand o sa miste puiutul!!!!:D
